Istoria cafelei

Cafeaua este unul dintre cele mai populare lichide, ea existând în prezent sub diverse forme. Un mare procent din populație utilizează cafeaua, aceasta fiind adeseori primul lucru de care avem nevoie la trezire. Totuși, în ciuda popularității cafelei, nu se știe cu exactitate când a fost descoperită aceasta. Există, însă, diverse legende referitoare la originea cafelei.

Legenda etiopiană

Una dintre legendele cafelei arată că aceasta își are originile în pădurile de pe platoul Etiopian. Conform legendei, cafeaua a fost descoperită de către un păstor de capre, pe nume Kaldi. Acesta a observat că animalele pe care le avea în turmă mâncau boabe roșii dintr-un anumit copac, iar după ce le consumau, caprele deveneau atât de energice, încât nu voiau să doarmă pe timpul nopții.

Kaldi i-a raportat descoperirea starețului de la mănăstirea locală, care a creat o băutură cu boabele respective și a descoperit că acest lichid îl ajuta să rămână alert în timpul lungilor ore de rugă de seară. Ulterior, starețul a împărtășit descoperirea cu restul călugărilor din mănăstire și astfel a început să se împrăștie renumele boabelor care ofereau energie.

Legendele din Yemen

Există două legende diferite, referitoare la istoria cafelei, ambele avându-și originile în Yemen. Una dintre legende îi atribuie descoperirea cafelei lui Ghothul Akbar Nooruddin Abu al-Hasan al-Shadhili, iar cealaltă îi atribuie descoperirea lui Sheikh Omar, discipolul Șeicului Abou’l Hasan Schadheli’s.

Conform primei legende, se spune că Al-Shadhili călătorea prin Etiopia, probabil în interes spiritual. În călătoria sa, a întâlnit niște păsări extrem de energice, care mâncaseră din fructele plantei de cafea. Obosit din cauza călătoriei, a decis să încerce și el acele boabe, iar astfel a descoperit că acestea îi dădeau o stare de energie. Așadar, această legendă provine din Yemen, dar atribuie originea cafelei Etiopiei.

Cea de-a doua legendă din Yemen atribuie originea cafelei în Yemen. Conform acesteia, Sheikh Omar, un doctor-preot și discipol al Șeicului Abou’l Hasan Schadheli din Mocha, Yemen, a fost exilat într-o peșteră pustie din apropierea muntelui Ousab. După o perioadă petrecută în exil și aflat la limita înfometării, Omar a descoperit boabele roșii ale plantei de cafea și a încercat să le mănânce.

Întrucât boabele erau prea amare pentru a fi consumate crude, a încercat să le arunce în foc, în speranța că le va mai lua din gustul amar. Boabele au devenit mai tari în foc, astfel că nu mai puteau fi mestecate. Pentru a le înmuia, Omar le-a fiert în apă. Pe măsură ce le fierbea, Omar a simțit aroma plăcută a lichidului maroniu și a decis să bea lichidul, mai degrabă decât să mănânce boabele. Astfel, a descoperit că licoarea era revitalizantă și a împărtășit descoperirea cu alții.

Povestea legată de lichidul energizant al lui Omar a ajuns curând în Mocha, orașul său. Astfel, exilul său a fost ridicat și i s-a comandat să se reîntoarcă acasă cu boabele pe care le-a descoperit. Reîntors în Mocha, Omar a împărțit cafea boabe și licoarea cu alții, care au descoperit că aceasta vindeca numeroase boli. La scurt timp după, au aclamat cafeaua ca fiind un medicament miraculos și l-au numit pe Omar un sfânt. O mănăstire a fost construită în Mocha, în onoarea lui Omar.

Originile cafelei

Deși legendele sunt multe și diverse, nu se știe cu exactitate care sunt originile cafelei. Totuși, primele însemnări ale utilizării cafelei datează din secolul al XV-lea. S-a răspândit în Europa începând cu secolul al XVI-lea, în Asia începând cu secolul al XVII-lea, iar în America începând cu secolul al XVIII-lea.